#041 – O pace care n-avea cum să reziste
Romanii încep să prindă gustul extinderilor teritoriale, și după ce cartaginezii continuă să se joace cu focul, sunt mai mult decât fericiți să le declare război din nou, câțiva ani mai târziu.

produs cu mândrie la Brașov
Romanii încep să prindă gustul extinderilor teritoriale, și după ce cartaginezii continuă să se joace cu focul, sunt mai mult decât fericiți să le declare război din nou, câțiva ani mai târziu.
Nu există o astfel de lucrare, dar în principiu asta discutăm astăzi – după ce parcurgem un pic geografia Italiei (a strămoșilor noștri romani, mai exact) și despre ce înseamnă Magna Graecia, și pe unde se află puncte importante precum Tarentum sau Massana.
Povestim despre Pirus din Epirus și felul în care un mare general grec (oarecum, nu e chiar grec, și el era tot barbar pentru greci) descoperă barbarii de care tot vorbesc oamenii din coloniile grecești de la sudul peninsulei italice. Și descoperirea lui ne lasă nouă ideea de victorie pirică, sau victorie à la Pirus.
Republica romană crește – la fel și dominația ei asupra centrului peninsulei italice. Vecinii, din ce în ce mai deranjați de creșterea republicii romane devin mai agresivi – aducând-și asupra lor înșile exact lucrul pe care încercau să-l evite.
În care vorbim despre începuturile Romei ca republică, și fatidicul an 509, întâmplător fix cu un an înainte de reformele lui Cleistene.